Cetatea Poienari

Dacă micii şi berea pe malul Argeşului nu intră în meniul vostru de weekend, puteţi încerca alte activităţi mai sănătoase, cum ar fi urcatul agale a 1480 de trepte până la Cetatea Poeinari.

Dacă pentru a ajunge la cetate, aţi ales varianta Câmpulung Muscel – Curtea de Argeş, e bine să ştiţi că aveţi de înfruntat tranşeele de pe DN73C. De asemenea, venind dispre Piteşti spre Câmpulung aveţi grijă să nu mergeţi spre Poienarii de Argeş, doar un sat lipsit de interes turistic.

Practic, cetatea o veţi găsiţi imediat ce treceţi de Hidrocentrala Vidraru. Odată ajunşi, nu vă rămâne decât să începeţi să luaţi la picior treptele amplasate peste cărarea bătătorită de caii lui Ţepeş. Doar o oră şi ceva de efort şi 3 RON este birul pe care trebuie să îl plătească cei ieşiţi din formă pentru a călca printre ruinele cetăţii.

Cetatea a fost ridicată pe la începutul secolului al  XIII-lea, sub domnia lui Negru Vodă, pentru a apăra graniţa de nord a Munteniei, iar în secolul al XV-lea, a fost reconstruită de Vlad Ţepeş. Mai multe informaţii despre cetate puteţi găsi aici, aici sau aici.

În zona Argeş se găsesc mai multe obiective legate de numele lui Negru Vodă, printre care şi Cetăţuia Negru Vodă sau Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung.

Dacă urcarea vă ia ceva mai mult de o oră, vizitarea cetăţii nu vă ia mai mult de 15 minute. 15 minute în care vă plimbaţi printre ruine, admiraţi peisajul de o parte şi de alta a cetăţii şi faceţi şi poze pereţilor ce probabil, în următorii 2 ani, se vor prăbuşi sub povara timpului.

Referitor la acest aspect, am aflat că CJ Argeş a început deja un studiu de fezabilitate pentru cetăţile Poienari şi Orăţia, cetăţi ce urmează a fi restaurate şi promovate ca părţi ale patrimoniului cultural.

Per ansamblu, merită urcuşul până acolo, dacă nu pentru ruinele cetăţii, măcar pentru priveliştea din jur şi pentru sănătatea voastră psihică şi fizică.

Total
0
Shares
8 comments
  1. Nou pe blog: Cetatea Poienari: Dacă micii şi berea pe malul Argeşului nu intră în meniul vostru de w..

  2. cetatea pare sa arate ca acum 6-7 ani cand am vazut-o eu, asa ca eu zic c-o sa mai reziste ceva vreme in forma actuala. din pacate. caramida aia rosie m-a scot total din atmosfera – chiar n-au gasit niste pietre ca s-o faca sa arate ca pe vremea lui tepes?!

    1. Dacă e să o luăm aşa, cărămizi din alea vezi şi la Râşnov.

      Căutând un punct comun între prezent şi trecut, pot spune că nu au mai găsit baroni locali gata să reconstituie (!) consolidarea cetăţii din vremea lui Ţepeş. 🙂

  3. Nicidecum … au luat locul străjerilor, pe metereze!

    La Marksburg (în Germania, Braubach), am înţeles că au reuşit să identifice reţeta mortarului cu care sunt acoperiţi pereţii şi au recondiţionat o parte din aceştia, după cum se poate observa în imaginea din dreapta.

    Lucru favorizat, probabil, şi de faptul că acest castel face parte dintr-o asociaţie a castelelor aflată sub patronajul statului german care pune mare accent pe patrimoniu. La noi nu cred că e cazul, atâta timp cât multe obiective de gen au ajuns în administrarea investitorilor străini, ca şi Râşnovul, de altfel.

  4. @jen Caramida rosie era de pe vremea lui Tepes; piatra se folosea la inceput, ca dovada ca si este la baza zidurilor cetatii Poienari, dar caramida s-a folosit pentru turnurile rotunde, strategia de aparare cea mai eficienta impotriva noilor arme de foc si de asediu, tunurile. Asa ca priveste caramida rosie cu mai mult respect, a aparat viata unor strajeri ai cetatii.

Dă-i un răspuns lui Petruș Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Article

Tururi virtuale prin muzeele bucureştene

Next Article

Scurtă introducere în turismul electronic

Related Posts
Total
0
Share