Skip to main content

Ce poți vizita ca turist în Județul Mehedinți?

Crovul Mare, Muntii Mehedinti
Ultimele evenimente pe:

Informaţii utile:

  • Consiliul Judeţean Mehedinţi – www.sejmh.ro
  • Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultura Naţional Mehedinţi – www.mehedinti.djc.ro | Arta Populară
  • Prefectura Mehedinţi – www.prefecturamehedinti.ro
  • Obiective Turistice şi Turism în Judeţul Mehedinţi | Localităţi de Interes Turistic
  • Harta Turistică a judeţului Mehedinţi
  • Trasee Turistice
  • Agroturism – cazare în Judeţul Mehedinţi

Suprafaţă: 4.933 km2

Aşezare: în partea de sud-vest a României, la graniţa cu Iugoslavia şi Bulgaria, la SV şi S, între judeţele Caraş Severin la V şi NV, Gorj la N şi NE şi Dolj la E şi SE. Este intersectat de paralela de 45 grade latitudine N şi meridianul de 23 grade longitudine E.

Organizare: 59 de comune, 344 de sate şi 9 localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor.

Oraşe şi localităţi de interes turistic:

  • Drobeta Turnu–Severin (reşedinţă de judeţ, ~117.000 locuitori)
  • Baia de Aramă
  • Orşova
  • Strehaia
  • Vânju Mare
  • Hinova
  • Ponoarele

Acces:

  • rutier: drumul european E70, DN 57, DN6 (E70); drumuri naţionale (284 km) din care 91 km drumuri europene, 730 km drumuri judeţene şi 840 km drumuri comunale;
  • cale ferată: pe ruta ruta Bucureşti – Timişoara; reţeaua de cale ferată însumează 215,3 km;
  • naval: pe Dunăre (prin porturile Orşova şi Drobeta Turnu-Severin); căile navigabile însumează 192 km.

Atracţii/resursele naturale

Relieful judeţului Mehedinţi cuprinde în proporţii aproape egale cele trei forme de relief caracteristic României: munte, podiş şi câmpie.

Altitudinea maximă se înregistreză în Vârful lui Stan (1466 metri), iar cea minima în Balta Ascunsă pe Dunăre (50 metri).

Parcul Naţional Porţile de Fier. Parc natural care se învecinează la sud cu cursul Dunării, la vest cu localitatea Baziaş, iar la est cu Drobeta – Turnu – Severin; spre nord, parcul se întinde până pe poalele sudice ale Munţilor Locvei şi include Munţii Almăjului şi Munţii Mehedinţi. Versanţii abrupţi, chiar prăpăstioşi, văile înguste, peşterile în pereţii stâncoşi ai defileului (ex. : Peştera Gura Ponicovei) încântă privirea iubitorilor de natură.

Defileul Dunării sau Cazane – Porţile de Fier. Între Baziaş şi Gura Văii, Dunărea se strecoară printre versanţii calcaroşi, abrupţi şi apropiaţi ai Carpaţilor.

Foto: broscutzavesela

Parcul Natural Gura Văii Varciorova. Se întinde pe malurile Dunării şi întreţine, pe o suprafaţă de 300 de hectare, diverse specii de animale şi o floră de tip mediteranean.

Zona este bogată în peşteri săpate în stâncile calcaroase ale Carpaţilor (Veterani, Gura Policovei, Cuina Turcului, Alibec etc.).

Foto: Ileana Bocanciu

Pe Dealul Moşului se găseşte Mănăstirea Sf. Ana. De aici se poate vedea barajul Porţile de Fier.

Baia de Aramă

. Mină de cupru în antichitate, în prezent reprezintă legătura cu Valea Cernei şi Podul natural de la Ponoare (cu o lungime de 60 m, s-a format prin prăbuşirea unei peşteri).

Sursa video: www.ponoare.ro

Comuna Ponoarele (din nordul judeţului Mehedinţi). Cunoscută pentru cea mai mare pădure de liliac din ţară (20 de hectare), atrage iubitori ai naturii şi folclorului la „Sărbătoarea Liliacului”.

Băile Bala. Sunt recunoscute pentru izvoarele de ape minerale sulfuroase, termale (23,5 – 29,5 grade Celsius), oligominerale şi nămolul terapeutic.

Rezervaţiile paleontologice Bahna Iloviţa şi Sviniţa reprezintă puncte de referinţă de interes naţional şi chiar european pentru specialişti.

Clima este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene şi permite creşterea şi dezvoltarea, atât în mod natural cât şi în plantaţii organizate a smochinului şi migdalului, întâlnindu-se frecvent magnolia sau copaci, arbuşti şi plante fosile vii.

Reţeaua hidrografică are o densitate medie de 0,4 km/km2. Pe întinderea judeţului se găsesc 3 lacuri: Zaton (lac natural, cu un luciu de apă de 20 de ha), Ostrovul Mare (lac antropic, 40.000 de hectare) şi Lacul Porţile de Fier (lac antropic, 10.000 de hectare).

Climatul sub-mediteranean permite dezvoltarea pe un areal întins a unor specii si asociaţii vegetale specifice zonei sudice, precum şi a unor rarităţi floristice. În Câmpia Blahniţei se mai pot întâlni pe alocuri pâlcuri de stejar pufos în amestec cu stejar brumăriu, cer, ulm şi garniţă.

Specii de plante termofile sunt întâlnite în regiunea defileului Dunării şi în regiunile calcaroase din Munţii Mehedinţi şi din Podişul Mehedinţi: liliacul, moşdreanul, cărpiniţa, ghimpele, darmozul, alunul turcesc, precum şi unele specii rare, printre care: arţarul trilobat, tisa, laleaua.

Păduri de cer şi garniţă, în alternanţă cu pajişti şi terenuri agricole sunt prezente în partea central sudică a judeţului, iar la poalele Munţilor Almăj şi în partea sudică a Munţilor Mehedniţi, predomină pădurile de gorun, cer si garniţă.

Partea centrală şi de nord a Podişului Mehedinţi este populată de păduri de gorun, în alternanţă cu fagul, iar pe pantele Munţilor Mehedinţi se dezvoltă pădurile de fag.

Fauna judeţului este determinată de prezenţa multor specii termofile, ca: broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul carpatic, rădaşca, guşterul vărgat. Fauna forestieră este bogată şi variată în specii: mistreţ, caprior, urs, jder, râs, vulpe, veveriţă, pisică sălbatică, ciocănitoare etc.

Sursa video: Realitatea TV

Atracţii/resurse antropice

Printre aşezămintele de cultură şi artă de pe teritoriul judeţului se numără un teatru, 6 cinematografe, 4 muzee, 4 case de cultură, 104 cămine culturale, 214 biblioteci.

Festivaluri etnofolclorice: Sărbătoarea Liliacului, Sărbătoarea Grâului, Festivalul Cântecului, Nedeile Săteşti de la Brebina, Sărbătoare Teiului din Strehaia.

Vestigii istorice şi elemente de străveche şi autentică cultură populara (piese de port popular, ţesături şi cusături populare, ceramică). Ruinele din Turnu Severin ale Podului lui Apolodor din Damasc (construit între anii 103-105 d. Ch. din ordinul împăratului Traian) rămân o importantă realizare a antichităţii. După terminarea podului, paza acestuia a fost asigurată de Drobeta şi Pontes. Accesul pe pod nu era posibil decât trecând prin aceste castre.

În apropiere de Drobeta Turnu–Severin se găsesc vestigiile fostului castru roman care apăra baza militară a comandamentului („praetorium”), unde Traian şi-a stabilit cartierul general în timpul iernilor 105 şi 106 d.Ch. În imediata apropiere a acestor vestigii se află şi vestigii bizantine şi medievale (o biserică medievală cu contraforturi în stil roman şi o fortificaţie din secolul al XIII-lea).

Între Drobeta Turnu-Severin şi Orşova se găseşte Mânăstirea Vodiţa, atestată din anul 1371 şi nu în ultimul rând, hidrocentrala Porţile de Fier I. Barajul Porţile de Fier a fost construit pentru a regulariza cursul Dunării şi pentru a îmbunătăţit navigaţia.

Judetul Mehedinti este binecunoscut şi pentru podgoriile: Plaiurile Drâncei, Corcova (Muscat Ottonel), Severin (aici se obţine soiul Cabernet Sauvignon), Podgoria Dacilor (Riesling Italian, perfect cu un somn pescuit la Orşova, pe Dunare), Vânju Mare şi Oreviţa.

Ca personalitate de marcă a judeţului s-a remarcat sculptorul român Gheorghe D. Anghel (1904-1966), printre capodoperele căruia se numără statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român şi statuia lui Theodor Pallady, aflată la Muzeul din Craiova.

Referinţe:
1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, România în Mediul European
2. Consiliul Judeţean Mehedinţi, Judeţul Mehedinţi
3. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, Judeţul Mehedinţi
4. TravelGuide Romania, Judeţul Mehedinţi – Atracţii Turistice

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

O părere despre “Ce poți vizita ca turist în Județul Mehedinți?

  1. Pingback: BANATerra: Enciclopedia electronică a Banatului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *