Skip to main content
palat, regina Ana, Ferdinand I, palat de vara

Ultima zi în Praga: Grădina Regală și informații bine de știut înainte de a vizita Praga

Iată că, în cele din urmă, city-break-ul nostru în Praga a ajuns la final, dar cum putea să se termine dacă nu cu o zi aproape la fel de plină ca și celelalte?

Fără să ne grăbim, am luat micul-dejun la Hotel Olympyc, hotelul la care am fost cazați, după care am pregătit bagajele și am coborât să le lăsam în camera de bagaje, întrucât aveam zbor abia seara târziu. Dacă atunci când am sosit am putut să lăsăm bagajele fără niciun cost, după check-out a trebuit să plătim o taxă de câteva zeci de coroane.

În fine, fiind ultima problemă a omenirii, am trecut peste și am plecat să ne bucurăm de restul zilei.

Pe urmele numelui de Petruș

Pentru ziua aceasta ne-am propus să vizităm Grădina Regală, dar înainte de asta am făcut o scurtă oprire în parcul din apropierea hotelului, de la stația de metrou Invalidovna, stație al cărui nume este legat de personajul istoric a cărui statuie se regăsește în parc, motiv pentru care ne-am reîntors în parc pe zi. Văzusem statuia cu o seară în urmă, când ne întorsesem pe jos de la berăria la care am luat masa de vreo câteva ori.

invalidovna-petrus-strozzi

Este vorba de statuia lui Petrus Strozzi, descendent al unei familii florentine nobile, diplomat și comandant militar ce s-a remarcat în timpul domniei împăratului austriac Ferdinand al III-lea, în timpul bătăliilor duse de acesta pentru regiunea Brandenburg și pentru Paris. Imediat în apropierea parcului este clădirea care a servit ca spital de invalizi la mulți ani după moartea lui Petrus Strozzi, după dorința acestuia. A fost proiectată de arthitectul Kilián Ignác Dienzenhofer, tot el proiectând și Biserica Sf. Nicolae din Praga, de care v-am amintit în primul articol din seria dedicată Pragăi. Așadar, mi-am mai dovedit o dată că numele meu nu e pur și simplu un nume din popor, e un nume sub care e păstrată istoria lumii. 😛

Grădina Regală din Praga

palat, regina Ana, Ferdinand I, palat de vara

După ce m-am golit de atâta sine, am plecat mai departe pentru a descoperi și istoria din afara universului meu, așa că ne-am îndreptat spre Grădina Regală, cea de la nord-est de Castelul Praghez. De această dată am preferat tramvaiul pentru a mai avea posibilitatea de a admira peisajul. Am coborât la stația Kralovsky Letohradek, fix lângă poarta de intrare în Grădina Regală de lângă Palatul Regal de Vară sau Palatul de Vară al Reginei Ana, o construcție de la jumătatea secolului al XVI-lea în stil renascentist italian comandată de împăratul Ferdinand I pentru soția sa Ana. Evident, ca multe alte clădiri emblematice a suferit o grămadă de transformări în timp, atât în exterior, căpătând un acoperiș de inspirație gotică, cât și în interior, împăratul Rudolf al II-lea construind în interiorul palatului chiar un observator astronomic.

praga-gradina-regala (1)

praga-gradina-regala (2)

praga-gradina-regala (3)

În prezent, în fața lui, pe același loc ca în timpurile în care a fost ridicat, se găsește fântâna arteziană cântătoare, pe al cărui stâlp central sunt reprezentați un păstor și zeul grec Pan, protectorul pădurilor și apelor curgătoare. Stâlpul se termină cu reprezentarea unui mic cimpoier. Apa ce țâșnește din elementele decorative ale fântânii produce sunete melodice la contactul cu cuva din bronz. Acestea pot fi auzite doar dacă vă poziționați sub aceasta, iar eu nu am avut această curiozitate ca să vă împărtășesc impresii și să vă fredonez în texte ce am auzit. Ce vreau să vă spun, tot ca o legătură cu celelalte articole din seria dedicată Pragăi, e că cel ce a construit fântâna a făcut și cel mai mare clopot al Catedralei Sf. Vitus, cunoscut sub numele de Sigismund.

praga-gradina-regala (6)

praga-gradina-regala (7)

De aici ne-am îndreptat spre vestul gărdinii printre rarități botanice și plante exotice, căci împăratul Ferdinand I a adus în această grădină de la început de secol XVI multe plante rare, transformând-o într-o veritabilă grădină dintr-o banală vie. Undeva sub acestă grădină, adică undeva la vale, se găsește o livadă de portocali.

praga-gradina-regala (4)

În lungul grădinii sunt câteva locuri de unde se pot admira Paga și Castelul Praghez, locuri în îți poți reveni după atâta infuzie de verdeață și minunății.

praga-gradina-regala (8)

Cum te plimbi așa prin găridină o clădire decorată în tehnică sgraffito cu motive antice îți va fura privirile. Este Sala Jocurilor de Mingii, o clădire construită de Maxmilian al II-lea, un urmaș al lui Ferdinand I, folosită pentru activități sportive.

praga-gradina-regala (9)

praga-gradina-regala (12)

Ca să știți, Grădina Regală din Praga a fost primul loc din Europa în care s-au plantat lalele, iar de aici au ajuns lalelele în Olanda. Asta se întâmpla pe la 1554.

praga-gradina-regala (10)

Grădina se continuă cu Curtea Leilor, o secțiune a grădinii unde era ținute animale exotice, azi zonă de expoziție pentru păsări răpitoare și exotice salvate de diverse organizații.

praga-gradina-regala (11)

Scurtând povestea, ca să nu îmi supăr cititorii care s-au plâns de textele luni, grădina inițială a fost inițial o grădină italiană în stil renascentist, pentru ca la jumătatea secolului al XVIII-lea să fie proiectată în stil baroc, ca mai apoi, în secolul al XIX-lea, să devină un parc englezesc.

praga-gradina-regala (13)

praga-gradina-regala (14)

Grădina este deschisă publicului din aprilie până în octombrie.

După ce am terminat de vizitat grădina, am mai pierdut timpul plimbându-ne cu tramvaiul 8 până la capăt de linie. Uneori e bine să ieși din experiențele proiectat expre pentru turiști și să vezi cum e și în afara zonelor în care aceștia sunt ademeniți. Spre deosebire de stația de metrou în care se face legătura cu aeroportul, un fel de Pipera, acest capăt de tramvai era într-o zonă chiar … verde. Ca să nu credeți că exagerez, capătul tramvaiului 8 e la o aruncătură de băț de Lacul Džbán și Rezervația Naturală Divoká Šárka, o zonă numai bună de plimbări în aer liber și biciclit. Sper ca la o a doua vizită în Praha să nu o ratez.

Bine de știut dacă mergeți în Praga

Despre cum ajungeți de la aeroport în oraș găsiți informații în primul articol despre Praga.

Ca peste tot în Europa, trebuie să aveți grijă unde schimbați banii; citiți cu atenție totul de pe pancartele care vă ademenesc cu cursuri de schimb – acestea sunt avantajoase, schimburile, pentru sume mari, pentru sume mici vă ardeți negreșit.

Să nu care cumva să vă trăsnească prin cap că puteți merge fără bilet cu transportul în comun, mai ales că veți fi tentați de lipsa trunchineților de la intrările în stațiile de metrou. Dacă sunteți prinși veți plăti cât nu face (mda, Petruș, ca peste tot în Europa, îmi veți spune; chiar așa). Nu știu dacă merită să plătiți prin SMS, în roaming, dar aveți o alternativă. În majoritatea stațiilor veți găsi info-chioșcuri cu informații despre orarul mijloacelor de transport în comun.

Nu vă oripilați de faptul că la fiecare colț din centru miroase a marijuana, e foarte populară printre praghezi. Dacă chiar vă interesează, nu disperați, cineva vă va șopti la ureche că are de dat, așa cum făceau sau poate mai fac traficanții de țigări de la Obor.

Nu vă așteptați ca cehii să vă zâmbească. Sunt un popor rece pe fondul greutăților la care i-a supus istoria recentă.

Pregătiți-vă să fiți sufocați de istorie … la propriu. Praga are o istorie destul de complicată din punctul meu de vedere.

Încercați specialitățile locale, dar nu disperați după restaurantele ascunse pe străduțe, diferențele sunt nesemnificative. Documentați-vă dinainte să ajungeți în Praga, la două – trei stații de centru sunt berării excepționale cu oferte de mâncare cu specific local.

Nu vă blocați la Staropramen. În România a prins foarte bine marketingul, în Praga e una dintre berile ordinare (în sensul de obișnuite, de consum, cum e la noi Noroc, Bucegi sau altele). Ignorați clasamentele tematice din ghidurile turistice.

Plimbați-vă cât de mult puteți, aveți ce vedea. Dacă sunteți sensibili în privința oamenilor dependenți de injectabile, evitați zona gării. Ei sunt pașnici, își primesc armele care-i transpune într-un univers al lor de la serviciul de ambulanță, care le și colectează pe cele folosite.

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *