Skip to main content

Cetăți dobrogene: Enisala, cetatea de lângă Satul Nou

Cetatea Enisala (Heracleea)
Info:Despre Enisala pe Wikipedia Despre Enisala pe Facebook Vezi imagini cu cetatea Enisala pe Flickr

Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.

După cele 10-15 minute pe care le-am zăbovit la (L)Ibida, lângă Slava Rusă, am făcut drumul întors pe DJ223A până la intersecţia cu DJ222, unde am făcut la stânga spre Babadag, cu direcţia Enisala. Drumul până la Enisala e într-o stare surprinzător de bună, având în vedere că a fost modernizat prin 2008 – 2009 datorită bazei militare situate în apropiere, iar din Enisala până pe dealul cu cetatea este un drum recent asfaltat, foaie cum s-ar zice. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre drumul ce leagă Enisala de Jurilovca. Dar despre asta într-un post viitor.

Şoimul ce ne-a tăiat calea la ieşirea din Slava Rusă a fost semn bun, doar nu era pisica neagră aducătoare de ghinion. Halal comparaţie, ştiu! 🙂 Cert e că am avut parte de o zi senină şi însorită.

Un scurt istoric al cetăţii Enisala

Prima dată am auzit de Enisala (din turcesul Yeni-Sale/Satul Nou), cetatea, aşa cum e ea menţionată în izvoarele istorice, de la nişte prieteni care-şi petrecuseră un sfârşit de săptămână la o pensiune peste posibilităţile mele din apropierea cetăţii, apoi de la prietenul Vali, motociclist şi fotograf.

Când Răzvan Radu m-a invitat la excursia de week-end prin Dobrogea, ştiam că o să ajung şi la Enisala sau Heracleea, cum a fost ea luată în evidenţă ca obiectiv turistic.

Yeni-Sala

Enisala, cetatea de lângă Satul Nou Enisala, cetatea de lângă Satul Nou Enisala, cetatea de lângă Satul Nou

Cetatea Enisala, de origine genoveză, este situată pe un deal calcaros din apropierea localităţii cu acelaşi nume, localitate străjuită de bălti cu stuf bogat şi dealuri împădurite. Poziţia sa indică faptul că a avut un important rol militar de supraveghere a drumurilor din jur, atât de pe uscat, cât şi pe apă (când actualul Lac Razim era încă un golf al Mării Negre). A fost identificată ca fiind construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar originea genoveză îi este atribuită având în vedere faptul că genovezii era cei ce deţineau monopolul navigaţiei pe Marea Neagră.

De asemenea, mai există ipoteza (pe baza cercetărilor arheologice întreprinse de istoricii Sergiu şi Raluca Iosipescu, autorii mai multor lucrări de arheologie şi istorie militară) că cetatea a fost ridicată de un han tătar creştinat în Crimeea sau sudul Basarabiei.

Denumirea de Enisala a fost menţionată pentru prima dată în secolul al XV-lea, în cronica lui SüKrüllah, în care sunt menţionate cetăţile cucerite în Dobrogea, în campania din 1388- 1389, de către Baiazid I Ildârâm. Otomanii şi-au menţinut pozitia pâna în 1396, când Mircea cel Batrân a cucerit nordul Dobrogei şi a inclus cetatea în sistemul defensiv al Ţării Româneşti. Garnizoana română de la Enisala a fost întrântă de către Mehmed I Celebi în 1416-1417.

În secolul al XVI-lea, cetatea nu a mai corespuns intereselor strategice şi economice otomane din moment ce golful Razim este separat de Marea Neagră de dune de nisip, iar dominaţia otomană îşi întărise prezenţa deja până la Gurile Dunării (ca puncte de reper avem Cetatea Albă şi Chilia), drept urmare, a fost abandonată.

În cazul în care documentarea mea a fost un eşec total, îi rog respectos pe editorii/experţii site-ului medievistica.ro să intervină şi să facă ordine în amalgamul de informaţie existent. Mulţumesc!

Enisala, obiectiv turistic

Călătorul fără cunoştinţe arheologice, cum sunt şi eu, o să se lase impresionat de poziţia cetăţii pe dealul calcaros, dar va fi dezamăgit când va păşi în interiorul îngust, protejat de zidurile defensive în care există încăperi înguste (acum restaurate), specifice ansamblurilor militare: depozite, camere de supraveghere etc.

În schimb, este locul propice de unde poţi scruta orizontul pe deasupra Podişului Babadag, a lacului Babadag sau Razim.

Cetăți dobrogene: Enisala, cetatea de lângă Satul Nou Enisala, cetatea de lângă Satul Nou Enisala, cetatea de lângă Satul Nou

Malurile celui din urmă lac păstrează urme de hidroamenajări: şanţuri ce se întretaie perpendicular sau în unghi ce te duc cu gândul la hidroamenajările din Angkor. Da, ştiu, am o imaginaţie bogată, pe când acele hidroamenajări sunt, probabil, încercări timide de a pregăti zona pentru portul turistic ce se anunţă a fi construit sau rămăşiţe (fundaţii inundate) a unor ziduri de apărare.

Nici măcar ceaţa ce abia se ridica şi dezvelea minunile naturii nu ne-a tăiat senzaţia pe care am avut-o privind în depăratări de sus, de la cetate.

Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.

~ ~ ~

Informaţii Utile:

Cetatea Enisala

Comuna Sarichioi, Localitatea Enisala
(la 3 km de localitatea Enisala, pe drumul ce leagă Enisala de Jurilovca)
Judeţul Tulcea
România

Program de vizitare:
mai – septembrie: 10-18; octombrie – aprilie : 10-16

Acces auto (indicaţii via explorio.ro; informaţiile bold-uite şi explicaţia despre noul drum de acces îmi aparţin):

Dinspre Navodari (Mamaia) o iei spre nord, catre Babadag (DN22/E87 prin Sibioara sau DJ226 -Capu Midia- şi DN22/E87). Dinspre Tulcea, o iei tot catre Babadag (DJ222). Dinspre sud iti va lua maxim o ora, drumul e superb oricum.

De aici mergi spre Enisala si apoi, imediat dupa ce ai iesit din acel sat, faci stanga pe un drum de tara. Pe un copac de pe partea dreapta a drumului vei vedea si un indicator spre stanga, cu inscriptia “Spre Cetatea Heracleea”, care te va ajuta.Drumul de ţară s-a transformat între şosea foaie, cum ziceam la începutul postului, iar indicatorul este acum unul specific obiectivelor turistice pe care scrie simplu Heracleea.

Pentru cei care vor un traseu de o zi: de la Bucuresti poti ajunge cel mai repede urmand traseul (DN22/E87) Medgidia, Mihail Kogalniceanu, Lumina, Babadag, sau daca vrei sa faci si un pic de off-road pe drumuri cu pietris, de la Kogalniceanu o poti lua spre nord, spre Targusor, si apoi spre Est, spre satul Gura Dobrogei (DJ222 şi DN22/E87). Evita cu orice pret insa breteaua Kogalniceanu-Salcioara, care e rupta rau.

Vei da de peisaje pustii, molcom asezate sub soarele torid, un amestec de calcaruri, grote, paduri de pini si campuri de maracini pe care nu il vei uita prea repede. De la Gura Dobrogei iesi apoi in DN 22 si urci frumusel la Babadag. Drumul dus-intors trece de 600 de km dar e o aventura de 1 zi de care iti vei aminti mereu.

Muzeul Satului Nord Dobrogean – Enisala

Comuna Sarichioi, Localitatea Enisala, Cod Poştal 827191
Judeţul Tulcea
România
Contact: relatiipublice@icemtl.ro (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale)

Program de vizitare:
mai-noiembrie; marţi-duminică – 10 – 18

Acces auto: DN 22 (Tulcea – Babadag); DJ Babadag – Enisala
Acces CFR: magistrala Tulcea – Babadag

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

5 păreri despre “Cetăți dobrogene: Enisala, cetatea de lângă Satul Nou

  1. Buna ziua! Doresc in primul rand sa va felicit pentru articol si pentru promovarea Cetatii Enisala. Ati folosit in text denimirea de Heracleea, care nu este conforma cu realitatea istorica. Din pacate, autoritatile locale au instalat un panou indicator cu aceasta denumire, ce nu are nicio legatura cu denumirea sub care apare cetatea in documente – Yeni-Sala sau Yeni-Sale.

    O alta denumire vehiculata este Pambola sau Bambola care apare in portulanele genoveze. Mai doresc sa fac o precizare vis-a-vis de afirmatia: „mai există ipoteza (pe baza cercetărilor arheologice întreprinse de istoricii Sergiu şi Raluca Iosipescu, autorii mai multor lucrări de arheologie şi istorie militară) că cetatea a fost ridicată de un han tătar creştinat în Crimeea sau sudul Basarabiei”.

    Din pacate, acel Dimitrie Princeps Tartarorum despre care autorii sus mentionati presupun ca au ridicat cetatea nu are niciun suport real. Personajul despre care se vorbeste, a controlat zona de sud a Basarabiei si nu nordul Dobrogei. Controversa a fost lamurita in articole publicate recent.

  2. Bună ziua și mulțumesc pentru completări și pentru vizită!

    Mă întreb de ce oare autoritățile tot insistă pe denumirea de Heracleea, dacă e dovedit clar în izvoare că numele e Enisala.

    Oricum, ajunsesem la situația semnalată de dvs. cu puțin timp înainte de a edita articolul de față, chiar la o discuție a dvs. pe un alt blog. Tocmai din acest motiv am menționat faptul că a fost luată în evidență ca Heracleea d.p.d.v. turistic.

    Totuși, o explicație trebuie să aibă și numele de Heracleea. Singura asociere pe care o pot face eu, bazată pe documentarea sumară online, e cea legată de numele împăratului Heraclius (cel care și-a pus amprenta asupra ultimilor ani de viață ai cetății L(i)bida), care posibil să fi avut ceva interese în zonă, deși sunt 7 secole diferență dintre perioada în care a trăit împăratul menționat și perioada în care a fost construită cetatea Enisala).

    Cât despre informația conform căreia supoziția celor doi s-a dovedit a fi eronată, nu pot decât să menționez faptul că este genul de completare pe care mi-l doresc pe acest blog.

    În rest, ce părere aveți despre eseul celor de la medievistica.ro?

    Cele bune!

  3. Legat de denumire aveti dreptate. In perioada interbelica a fost descoperita in localitate o moneda de la imparatul Heraklios (610-641) si de aici identificarea Heracleii Pontice cu cetatea de la Enisala. Pe teritoriul satului exista o cetate romana (vezi google earth) si de aici provine moneda de care vorbeam. Interesant, ca la sfarsitul secolului al XIX-lea, dealulul pe care se afla cetatea, apare pe unela harti sub denumirea de Eraclia sau Cupa lu Eracle. Din pacate, in lucrarile de specialitate din ani ’60-’70, denumirea de Heracleea este folosita si de istorici destul de cunoscuti. Abia in 1974 s-a publicat un articol de catre R. S Vergatti (Ciobanu), care precizeaza clar ce denumire a purtat cetatea si a lamurit problema. Autoritatile nu comunica nu specialistii ICEM Tulcea, institutie care se afla in subordinea CJT … si de aici gafele.

    P.S. Monedele Heraclius, unele batute peste emisiuni Focas sunt descoperite si la Noviodunum, Aegyssus, Troesmis, Halmyris si se leaga de sfarsitul prezentei romane in Dobrogea.

  4. Pingback: România văzută de pe blog, Twitter și Facebook
  5. Pingback: Server cartografic pentru patrimoniul cultural naţional

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *