Skip to main content

Cetăţi dobrogene: Histria

Histria

Info:

Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.

De la cetatea Argamum am făcut drumul întors până la Babadag (DJ222), iar de acolo am luat-o spre sud (E87), spre localitatea Mihai Viteazu, unde am făcut stânga (DJ226) spre localitatea Sinoe şi de acolo spre Istria, pentru a junge la un alt punct marcat pe hartă în excursia noastră, Cetatea Histria. De menţionat faptul că de la Mihai Viteazu spre Istria se schimbă situaţia în ceea ce priveşte starea drumului, gropile fiind la ele acasă pe fiecare metru de şosea.

La fel ca toate celelalte cetăţi din nordul Dobrogei, ce acum veghează liniştite peste sistemele de lacuri ale Deltei, şi cetatea Histria fost cândva port la Marea Neagră, într-un golf ce a devenit ulterior sistemul de lacuri Razim-Sinoe. De asemenea, cetatea face parte din seria cetăţilor descoperite sau pentru care cercetările arheologice au fost iniţiate de Vasile Pârvan, fiind locul unde s-au bătut primele monede de pe actualul teritoriu al României.

Durata de viaţă a cetăţii se suprapune peste perioada greacă, fiind întemeiată, la fel ca şi Orgame, în a doua jumătate a sec. al VII-lea înainte de Hristos, de colonişti greci din Milet, peste perioada romană, când cunoaşte un nou avânt economic întrerupt de invaziile goţilor, şi peste cea bizantină, cunoscând ultimele clipe de prosperitate în timpul domniei împaratilor Constantin cel Mare şi Iustinian, fiind apoi abandonată în sec. al VII-lea după Hristos datorită colmatării vechiului golf al Mării Negre.

În prezent, cetatea face parte din complexul arheologic Cetatea Histria, alături de aşezarea civilă şi necropola tumulară şi plană, fiind unul din obiectivele înscrise pe lista celor 5 zone de interes arheologic prioritar din ţară, precum şi pe lista Patrimoniului European.

Cetatea Histria

Cetatea este amenajată de aşa natură, cel puţin mie aşa mi-a dat impresia, încât încă de la pătrunderea în spaţiul protejat al sitului treci pe o alee ce te plasează în perioada greacă, judecând după basoreliefurile cu inscripţii greceşti şi coloane, apoi aleea amenajată pentru turişti te poartă pe lângă zidul de apărare de origine romană până la poarta mare a incintei romane târzii.

Histria,Istria Histria,Istria Histria,Istria

Histria,Istria

Noi am ales să intrăm în cetate prin oraşul grecesc, unde pot fi admirate ruine de locuinţe şi ateliere, şi am urcat către ceea ce era odată cartierul rezidenţial ce avea deschidere către Marea Neagră. Cred că am ocolit bazilica creştină din centrul oraşului şi am ajuns pe drumul ce ieşea prin poarta marea a incintei romane târzii către incinta elenistică cum este ea denumită pe panoul informativ, revenind în cartierul grecesc vechi pe lângă zidul de apărare, dar prin interior.

Histria,Istria Histria,Istria Histria,Istria

Histria,Istria

Histria,Istria Histria,Istria Histria,Istria

Să nu fiţi uimiţi, dacă veţi surprinde şopârle ce se încălzesc la soare sau şerpi-de-apă, ultimii locuitori ai cetăţii şi, de ce nu, rozătoare ca cea din imaginea de mai jos.

În ceea ce priveşte şerpii-de-apă, dacă chiar zăriţi unul, să fiţi bucuroşi; înseamnă că parazitul descoperit cu câţiva ani în urmă încă nu i-a doborât pe toţi.  Eu nu am avut noroc decât de un şarpe-de-apă ce a sfârşit sub roţile vehicolelor ce au acces în zona cetăţii.

La intrarea în zona protejată se află Muzeul Arheologic Histria, unde pot fi admirate vase, basoreliefuri, coloane şi alte obiecte de arheologie greacă, romană şi bizantină descoperite în timpul cercetărilor din situl areheologic. Cum ne propusesem un adevărat maraton dobrogean, am decis să nu mai vizităm muzeul şi să ne continuăm excursia către Cheile Dobrogei.

Când să plecăm am fost transpuşi, la propriu, în bancul acela cu Bill Gates, Răzvan fiind nevoit să facă un restart pentru ca motorul maşinii să ne ridice iar moralul.

Înainte de a încheia articolul, vreau să menţionez faptul că, dacă tot sunteţi în zonă, să nu rataţia biserica ortodoxă fără turle din Istria, biserică construită din piatră adusă din cetate şi cu un sistem acustic ce încorporează amfore din acelaşi loc. Eu am trecut-o deja pe listă pentru a vizită viitoare. De asemenea, mai merită menţionat faptul că cetatea va fi reconstituită virtual în proiectul TOMIS 3D, proiect în care este implicată o echipă de studenţi entuziaşti ai Facultăţii Ovidius, ce vizează şi reconstituirea tridimensională a cetăţilor Tomis, Capidava şi Adamclisi.

Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.

Informaţii Utile

Cetatea Histria
Coordonate GPS: 44°32’50.27″N, 28°46’25.17″E

Muzeul Arheologic Histria
Istria, Cod Poştal 907155
Judeţul Constanţa
România
Program de vizitare: vara: zilnic 9-20; iarna: zilnic 9-17

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

4 păreri despre “Cetăţi dobrogene: Histria

  1. Pingback: România văzută de pe blog, Twitter și Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *