Skip to main content
bran, simon, brasov, arhitectura

Zona Bran, acest purgatoriu dintre autentic şi kitsch

Libertăţile anilor ’90 au dat startul unui proces de dezvoltare în ceea ve priveşte apariţia micilor comercianţi şi, mai ales, în zona prestatorilor de servicii. Zonele rurale au avut poate cel mai mult de suferit, asta pentru că nu s-a ţinut cont de o strategie de dezvoltare durabilă pe termen. De asemenea, nu s-a mai ţinut cont de stilul local în arhitectura construcţiilor ce urmau să susţină, în special, prestatorii de servicii turistice din zonele în care a început să se practice turismul rural.

La sfârşit de februarie, alături de câţiva bloggeri de turism şi călătorii, am luat parte la un workshop pe tema Arhitectura brăneană, între kitsch şi autentic, workshop organizat de către J’Info Tours, la pensiunea Hanul Oierului, în zona Şimon-Bran.

În vizită la Muzeul Satului Brănean din Bran

Muzeul Satului Brănean, Bran

Prima sesiune a workshop-ului a avut loc la Muzeul Satului Brănean, ce încă îşi mai deschide porţile pentru cei dornici să îl viziteze lângă Castelul Bran. Vizitaţi-l cât de curând, pentru că terenul a fost retrocedat proprietarului castelului, urmând ca construcţiile să fie mutate în altă parte.

Muzeul Satului Brănean
Localitatea Bran, Comuna Bran
Județul Brașov, Cod Poștal 507025
România

Program de vizitare: L-D09:00 – 18:00 (în perioada 16 aprilie – 14 octombrie)

Scopul vizitei la muzeu a fost acela de a ne familiariza cu arhitectura populară, cu specificul construcţiilor brăneane din trecut, astfel încât să putem dezbate subiectul în cunoştinţă de cauză.

În mare parte, arhitectura tradiţională brăneană este asemănătoare celei muscelene şi are la bază materiale de construcţie pe care le oferă natura: piatra de stâncă sau râu, lemnul de brad sau fag şi lutul sau pământul galben.

De-al lungul timpului, s-au identificat 3 perioade în care arhitectura brăneană s-a caracterizat prin câteva stiluri de construcţie, mare parte dintre acestea regăsindu-se şi în construcţiile expuse în cadrul muzeului brănean.

Perioada arhaică a arhitecturii brănene

Acestei perioade îi sunt caracteristice temeliile din piatră pe care se sprijină tălpi puterice din lemn, pereţii din bârne în patru muchii îmbinate la capete în rosturi ce fac unghiuri de 90 de grade sau cheutoare cum sunt cunoscute local. Pereţii la rândul lor erau căptuşiţi cu lut şi văruiţi în alb.

De asemenea, se remarcă o artă a pridvoarelor, cu stâlpi crestaţi ce reflectă viziunea axială asupra lumii, legătura simbolică dintre cer şi pământ, precum şi parapete cu traforuri detaliate și cornișe cu danteluri.

Cornișă și stâlp cu traforuri

Acoperişurile erau acoperite cu o şindrilă mai scurtă şi mai îngustă numită şiţă şi aveau scurgeri în 4 ape. Acestea aveau scurgeri în patru sau două ape, două ape mai mari cu coama paralelă cu faţada casei şi două ape mai mici în lateralele caselor. Vechile acoperișuri din lemn aveau la extremitățile coamei țepi drepți și simpli.

Casă cu acoperiș în 4 ape din șindrilă. În extremitățile coameni se văd 2 țepușe.

Interioarele se identificau prin tavane cu grinzi aparente, tinzi fără tavan şi coşuri de fum ce dădeau direct în pod, acesta fiind evacuat prin deschizăturile din acoperiș numite cuci (pentru înțelesul tuturor, ochii pe care îi fotografiază lumea când merge la Sibiu), de pereţii căptuşiţi cu lut şi pardoseli din scândură de brad.

Casă cu acoperiș din șiță cu cucă (aerisitoare pentru evacuarea fumului)

Toate aceste elemente pot fi încă descoperite în casele expuse în muzeu, încăperile fiind decorate cu obiecte ce uşurau viaţa de zi cu zi a locatarilor.

Gospodăriile erau organizate în formă de L, U sau rectangulare cu curţi interioare pentru a proteja animalele domestice de cele sălbatice. Casa în sine era formată dintr-o tindă cu vatră de foc și camera de locuit. Un alt model de organizare a gospodărieri este cel cu curți împrejmuite cu garduri din nuiele.

Vatră de foc în tinda unei case muntenești

Construcţiile din perioada arhaică rămân cele mai reprezentative pentru zona brăneană. Treptat, odată cu începutul de secol XVIII, se renunță la acoperișurile și șiță sau șindrilă și se adoptă țigla.

 photo arhitectura_braneana_1_zpse4ddf77c.jpg  photo arhitectura_braneana_2_zpse8ce12ee.jpg  photo arhitectura_braneana_3_zpsfd60c85f.jpg

 photo arhitectura_braneana_5_zpsfcdf0c9b.jpg  photo arhitectura_braneana_19_zpsb4315e21.jpg  photo arhitectura_braneana_21_zps9222b866.jpg

Locuințele cu două caturi își fac apariția în arhitectura brăneană

Acestei prime etape în dezvoltarea arhitecturii brănene i-a urmat etapa locuinţelor cu două nivele, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Al doilea etaj servea ca pod pentru fân sau ca etaj de locuit.
În primul caz, construcţiile erau specifice crescătorilor de animale, în special oieri. La Hanul Oierului din Şimon puteţi observa această particularitate, doar că etajului de sus i-a fost dată o altă funcţionalitate, aceea de locuit.

Hanul Oierului din Șimon

Hanul Oierului, acoperișul și pereții curții interioare Hanul Oierului, pereții curții interioare

Tot aici puteţi vedea curtea interioară specifică gospodăriilor locale. Dacă mergeţi la Hanul Oierului, pe Valea Şimonului, pentru a caută linii şi colţuri drepte acolo unde există zidărie, veţi fi dezamăgiţi. Veţi avea parte de rotunjimile pe care le conferea lutul, chiar dacă a fost folosită tencuiala modernă. Acoperişul pensiunii e cel mai edificator pentru arhitectura brăneană, din şiţă din lemn de brad.

Hanul Oierului
Sat Șimon, Nr. 212
Comuna Bran, Cod Poștal 507025
Județul Brașov
România

Legat de oieritul în zona Bran, în fiecare an, pe platoul Sfânta Maria, din fața Castelului Bran, se ține festivalul Răvăşitul Oilor.

În cel de-al doilea caz, nivelul de jos era destinat depozitării alimentelor şi era construit în fundaţia de piatră, iar etajul superior, din pereți din bârne, era folosit pentru locuit. De asemenea, primul nivel va fi dedicat și locuirii, iar etajul este partajat în cel mult 2 camere cu tindă între ele.

Casă muntenească cu două caturi

Scări din lemn la o casă cu două caturi Catul superior din bârne al unei case muntenești

Muzeul Satului Brănean găzduieşte o singură construcţie reprezentativă pentru această perioadă.

Etapa caselor de cărămidă și a acoperișurilor din țiglă

A treia etapă a arhitecturii brănene se face remarcată în prima prima jumătăte a secolului al XX-lea, cărămida luând locul lemnului.

Exemple de astfel de case pot fi văzute şi azi în Bran, chiar de o parte şi de alta a străzii principale.

casă cu două caturi în Bran

 photo arhitectura_braneana_22_zps828c70b8.jpg  photo arhitectura_braneana_24_zps1cfc960d.jpg

În această perioadă apar casele cu acoperișuri din țiglă în solzi de pește, iar țepii drepți din capetele coamelor casei sunt înlocuiți de cruci metalice, așa cum am văzut la unele case din Șimon. Față de casele din primele 2 etape, casele de cărămidă au o arhitectură mai complexă, iar stâlpii de lemn și arcadele de paiantă sunt înlocuiți cu stâlpi și arcade de cărămidă.

În această perioadă, temelia caselor se făcea din piatră de râu fixată în ciment, spațiul de locuit ia amploare, apar balcoanele încadrate de stâlpi la lemn ciopliți cu modele și foișoarele țuguiate în 4 ape.

Surse studiate pentru aprofundarea arhitecturii munteneşti

Arhitectura populară muntenească din zona Rucăr. Caracteristici și evoluțieBuletin Cultural Argeșean, nr. 4(8)/2006, p. 20-21, via www.memoria.ro, accesat la data de 15 mai 2014

Monumente de arhitectură tradițională în Muzeul Astra (.pdf), Editura „ASTRA MUSEUM”, Sibiu 2010, via www.muzeulastra.ro, accesat la data de 15 mai 2014

La pas prin Șimon

Cum contactul cu arhitectura brăneană tradiţională fusese fãcut, înainte cu câţiva kilometri de pensiunea Hanul Oierului, am luat-o la pas prin Şimon pentru a identifica elementele arhitecturale brănene în gospodăriile actuale.

În afară de grajdurile şi şurile de pe dealuri, ce făceau parte din gospodăriile ingrădite, precum şi puţinele case din lungul drumului ce mai păstrează din elementele tradiţionale, autenticul e aproape de negăsit. Noroc cu peisajele care salvează reputaţia locului, de leagănul turismului rural în România.

 photo arhitectura_braneana_30_zpsf6a9b5c0.jpg

Casele bătrâneşti de cărămidă, amintiri ale celei de-a treia perioade de evoluţie a arhitecturii brănene, acoperite cu ţiglă au fost păstrate în partea din spate a curţilor, iar în partea din faţă s-au construit vile de până la 4 etaje. Locul structurilor din lemn a fost luat de structurile din beton, iar locul cărămizilor a fost luat de BCA sau de către cărămida perforată. Tabla imitaţie ţiglă lindab a luat locul ţiglei ceramice.

 photo arhitectura_braneana_29_zps3e94b654.jpg  photo arhitectura_braneana_28_zps1b066637.jpg  photo arhitectura_braneana_31_zps0d51a19d.jpg

Ceea ce era odată temelia de piatră s-a transformat, pe alocuri, într-o temelie aparentă sub formă de brâu placat cu piatră plată.

Ceea ce mai aminteşte de specificul locului sunt balcoanele din lemn, dar de pe stâlpii cărora lipsesc elementele decorative. Veţi fi surprinşi ca la anumite vile să vedeţi balustradele balcoanelor sub formă de coloane din marmură albă.

 photo arhitectura_braneana_34_zpse6bb2eb0.jpg  photo arhitectura_braneana_37_zpsb10e173f.jpg  photo arhitectura_braneana_43_zps8c832295.jpg

Intrările în tinzile moderne sunt străjuite de foişoare hidoase, sprijinite pe stâlpi de beton plecaţi cu marmură sau gresie. Balustradele de inox au fost preferate celor din lemn.

Printre vilele ce cu siguranţă se promovează ca parte a fenomenului de turism rural se pot vedea combinaţii de stiluri vechi de construcţie cu stiluri noi, poate cele mai neinspirate alegeri. Unii proprietari au ales să păstreze pereţii din bârne de lemn, dar au recurs la acoperişuri din tablă Lindab sau alte artificii ce nu îşi găsesc locul în peisaj. Un alt punct de vedere susținut puteți vedea pe blogul Travelbadgers.

 photo arhitectura_braneana_25_zps2f3e3a4f.jpg  photo arhitectura_braneana_27_zpsbdabeb5e.jpg  photo arhitectura_braneana_26_zps97d83415.jpg

Undeva, dosite de ochii ce plâng după frumos, se mai găsesc case care, deşi moderne prin încadrarea în ultimul stil arhitectural amintit, mai păstrează din caracteristicile arhitecturii brănene, în special din cea cu influenţe săseşti.

 photo arhitectura_braneana_35_zps62bcb08e.jpg  photo arhitectura_braneana_44_zps5f005cee.jpg  photo arhitectura_braneana_46_zps26be058e.jpg

 photo arhitectura_braneana_36_zpsaaa0c8b8.jpg
 photo arhitectura_braneana_39_zpsb5f958f4.jpg
 photo arhitectura_braneana_45_zps87773e42.jpg
 photo arhitectura_braneana_47_zps62c5ca11.jpg

Dezbateri pe tema arhitecturii brănene la Hanul Oierului

După-amiaza a continuat cu dezbaterea cu tema Arhitectura brăneană, între kitsch şi autentic.

Marilena Stoian Vişan, Carmen Pavel şi Mioara Stoian Vişan Bloggeri la dezbaterea despre stilul arhitectural brănean

Moderator a fost dna. Carmen Pavel, iar invitaţi 2 reprezentanţi ANTREC Braşov, Marilena Stoian Vişan şi Mioara Stoian Vişan.

În caz că nu ştiaţi, în România, bazele turismului rural au fost puse fix în zona Bran prin înfiinţarea ANTREC, în anii ’90.

Deşi iniţial s-a plecat de la ideea de a da jos de pe pereţi carpeta cu răpirea din Serai şi înlocuirea ei cu covoarele bunicii pentru a aduce în atenţia turiştilor autenticul şi tradiţionalul, lucrurile au denaturat în condiţiile în care accesul micilor investitori la fondurile SAPARD a fost facilitat.

Fără o viziune pe termen lung, aceştia au construit pensiuni turistice ce nu se mai încadrează în tiparul zonei, după cum v-aţi dat seama parcurgând rândurile de mai sus. Acest lucru a adus în umbră activitatea de turism rural, pe care încerca ANREC să o scoată în evidenţă.

Turişti ce vin să se cazeze în aceste pensiuni sunt turişti de week-end, caracterizaţi de un comportament gregar, somnul târziu, grătarul şi privitul la televizor şi mai puţin turiştii ce preferă vacanţele în natură, plimbările în natură sau desciperirea tradiţiilor şi obiceiurilor caracteristice locului.

Cine nu a trăit niciodată o vacanţă la ţară, a trăit degeaba. (Mioara Stoian Vişan)

Aşadar, din start, targetarea serviciilor oferite de aceste structuri de primire s-a făcut către consumatorii de servicii turistice de masă, lucru confirmat şi de unul dintre proprietarii de pensiuni prezent la dezbatere.

Evident, serviciile sunt pe măsura turismului de masă, turiştii fiind îndepărtaţi de autenticul zonei. De arhitectură tradiţională nici nu mai poate fi vorba.

Cu toate eforturile depuse de ANTREC lucrurile se mişcă destul de încet, deşi în direcţia cea bună, conform promotorilor ce promovează turismul rural autentic.

Dacă din punct de vedere al păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor locale lucrurile se prezintă destul de bine, în zonă organizându-se un număr important de festivaluri, nu același lucru îl putem spune și despre păstrarea și promovarea arhitecturii brănene.

Lista evenimentelor brănene ce promovează tradițiile și obiceiurile zonei

  • Festivalul de Gastronomie Tradiţională Bran Un’ te duci tu mielule? (în luna iunie)
  • Festival de promovarea a tradițiilor și obiceiurilor în zona Bran Drumul Haiducilor (în luna iulie)
  • Festivalul Medieval Turnirul Cetăților (în luna august)
  • Festivalul de artă tradiţională şi modernă Poarta Branului (în luna august)
  • Întâlnire cu Fiii şi Prietenii Branului (în luna august)
  • Târgul Pantelimonului (târgul meșterilor populari din luna august)
  • Festivalul Brânzei și Pastramei Răvășitul Oilor (la sfârșitul lunii septembrie)
  • Focul lui Sumedru (la sfârșitul lunii octombrie)
  • Târgul Branului (în luna noiembrie)

După cum se poate observa din lista de mai sus, puține evenimente promovează direct arhitectura tradițională brăneană. Spre acest aspect pot fi focusate evenimente de genul Festivalul Tăietorilor de Lemne din Bran, festival inaugurat anul trecut. Nu știu dacă se va organiza de la an la an.

Dar ce se poate face pentru a aduce în atenția turiștilor autenticul arhitecturii brănene?

În cadrul dezbaterii, eu am susținut următoarele direcții:

  • crearea unui grup de lobby care să suțină necesitatea unui cod de conduită în promovarea turistică a zonei, dar și instaurarea stilului arhitectural tradițional pentru o dezvoltare durabilă (organisme care s-ar putea implica: ANTREC, Agenția de Dezvoltarea Durabilă a Județului Brașov, Asociaţia Bran-Moieciu-Fundata, Asociaţia Judeţeană de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Braşov; de asemenea, în grupul de lobby pot fi atrase școlile de meserii din zonă, asociații ale meșterilor populari etc.);
  • crearea unui cod de conduită în ceea ce privește promovare tipului de servicii turistice prestate de administratorii de unități de cazare (de exemplu, un administrator de unitate de cazare de tip vilă, cu 4-5 etaje, nu trebuie să se promoveze ca și când ar face turism rural etc.);
  • crearea unui consiliu de evaluare a construcțiilor ce au ca destinație găzduirea turiștilor; acesta ar trebui să fie format dintr-un etnograf, un tâmplar cunoscător al vechii arhitecturi brănene, un meșter pietrar și alți meșteri ce ar putea defini stilul arhitectural brănean;
  • o dată stabilit dacă o construcție se încadrează sau nu în stilul arhitectural brănean, pe baza unei certificări eliberate de consiliul local (organismul pe lângă care cred eu că ar trebui să funcționeze consiliul de evaluare) se poate decite dacă investitorul este scutit de anumite taxe și impozite;
  • regândirea legislației astfel încât să se descurajeze construitul haotic.

Dar să vă spun ceva, nu o să vedeți prea curând niciuna dintre măsurile propuse mai sus. Interesele politice și înțelegerile tacite care se fac între politicieni și investitori pentru abateri de la regulă primează, strategiile pe termen lung nu prezintă interes. În România, totul trebuie să se fi întâmplat ieri, cu câștiguri cât mai consistente pentru unua dintre părțile amintite mai sus, cetățenii de rând fiind ignorați total. Plus de asta, răul a fost deja făcut.

Seara a continuat la Hanul Oierului cu o trupă locală de lăutari, dansuri tradiționale brănene și voie bună.

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

O părere despre “Zona Bran, acest purgatoriu dintre autentic şi kitsch

  1. Într-un peisaj mediatic românesc marcat de superficialitate, în care promovarea destinaţiilor turistice reprezintă în mare parte o colecţie de banale şi anoste monografii cu iz de secol trecut, şi în care respectul, onestitatea faţă de cititori/abonaţi sunt ignorate –  uneori prin intenţionate omisiuni ce converg spre „ascunderea gunoiului sub preş”, alteori printr-o slabă informare – , articolul de faţă este valoros cu atât mai mult cu cât schiţează şi câteva soluţii ce ar putea constitui punct de plecare în armonizarea intereselor tuturor „actorilor locali” de pe piaţa turistică a zonei.
    Un articol de excepţie după opinia mea, o excelentă documentare, o radiografie completă a zonei, o analiză echilibrată cu identificarea deopotrivă a aspectelor pozitive şi negative.
    Felicitări pentru articol!
    Felicitări organizatorilor pentru acest demers!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *