Skip to main content
casa cu farfurii, vila Constantin Busila

Casa cu farfurii din Sinaia

Pentru că tot am amintit zilele trecute de unul din proiectele lui Duiliu Marcu, în articolul despre Pădurea Băneasa, rămânem la istorisirile despre mâinile care au desenat în secolul trecut România modernă a zilelor noastre. Azi vă povestesc tot despre o operă a arhitectului Duiliu Marcu, casa cu farfurii din Sinaia sau casa inginerului Constantin D. Bușilă.

Sunt convins că, deși ați ajuns destul de des prin Sinaia, probabil ați trecut-o cu vederea, deși se găsește vis-a-vis de Mănăstirea Sinaia, una dintre dintre atracțiile stațiunii montane. Același lucru l-aș fi făcut și eu dacă Florin nu ar fi propus o scurtă vizită pe când luam parte la Gala Primăverii Prestige din 2014.

Casa inginerului Constantin D. Bușilă sau casa cu farfurii din Sinaia

casa-cu-farfurii-din-sinaia

Str. Mănăstirii 13
Cod Poștal 106100, Sinaia
Județul Prahova

Construcția, ridicată între anii 1928 – 1930, este o construcție într-o combinație de stiluri, neo-românesc și modern, ultimul stil caracterizând ultima etapă a vieții arhitectului Duiliu Marcu.

E cunoscută ca și casa cu farfurii din cauza farfuriilor ceramice multicolore ce decoreaza brâul de la baza acoperișului sau de la baza din piatră a balcoanelor din lemn. Brâul e făcut din bucăți de piatră încadrate de bârne din lemn.

casa-cu-farfurii-din-sinaia

casa-cu-farfurii-din-sinaia

În mica grădină de la stradă mai pot fi admirate jardinierele susținute de statuete de piatră. Balconul care dă spre grădină e și el străjuit de două jardiniere sub formă de cupă.

casa-cu-farfurii-din-sinaia

Ușa ce dă spre stradă e din lemn masiv cu decorațiuni de ciocănit și mânere vechi.

casa-cu-farfurii-din-sinaia

Geamurile din lateral, cele de la etaj, sunt protejate de obloane din lemn în care au fost traforate modele decorative, iar cele de la parter, în special la ceea ce ar părea să fie un fel de cramă sunt protejate de grilaje din fier forjat.

casa-cu-farfurii-din-sinaia

Un alt lucru care s-ar putea să vă atragă atenția e cutia poștală, în societatea românească de început de secol XX fiind considerată o extensie a grădinii, o delimitare a spațiului în care oamenilor le plăcea să comunice, să fie în legătură cu comunitatea din care făceau parte. Dacă nu mă înșel, elementele decorative de pe cutie sunt elemente Belle Arte, curent cu care arhitectul era familiarizat.

casa-cu-farfurii-din-sinaia

Piatra brută a fost folosită la construcția acestei case, iar la brâuri, ancadramente și cornișe s-au folosit elemente minimale din piatră cioplită. Aceste elemente au încadrat casa în cadrul natural, îmbinându-se perfect cu lemnul din structurile decorative ale balcoanelor (arcade, stâlpi de susținere, rame de încadrare), balcoane ce împrumută elemente din stilul arhitectural neo-românesc.

Toate aceste elemente fac ca arhitectura casei să fie practică, funcţională, stabilind un echilibru ferm între orizontal şi verticalitate.

Cine a fost Ing. Constantin D. Bușilă?

Constantin D. Bușilă a ocupat funcția de Ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicațiilor în perioada iulie 1941 – octombrie 1943.

Ca inginer s-a remarcat prin contribuțiile deosebite la dezvoltarea industriei energetice precum modernizarea centralelor electrice de la Ploiești, Florești, Câmpina și Slănic Prahova, centrale ce furnizau energie electrică la rafinăriile și exploatările petroliere.

De asemenea, și-a adus contribuția în domeniul hidroenergetic sau electrificarea căilor ferate, făcându-se responsabil de electrificarea căii ferate Arad – Podgoria.

În materie de cercetare, în anul 1926 a înființat Institutul Național Român pentru Studiul Amenajărilor și Folosirii Surselor de Energie (IRE), ce se ocupă cu studierea problemelor energetice ale României și asigură buna funcționare a Sistemului Energetic Național. Institutul funcționează și azi.

Cine a fost arhitectul Duiliu Marcu?

Duiliu Marcu a fost un arhitect și un planificator urban, membru titular al Academiei Române.

A studiat arhitectura la București și la Paris, construcţiile lui de la începutul carierei fiind sub influența academismului francez.

O altă etapă din cariera sa este caracterizată de stilul neo-românesc, iar după 1930 adoptă curentul arhitectural modern.

Și pentru că am vorbit de o construcție dintr-o stațiune regală, merită menționat faptul că Duiliu Marcu a devenit arhitectul favorit al Regelui Carol al II-lea.

Tot el a proiectat și vila din București a ing. Constantin D. Bușilă, cea din Aleea Modrogran (zona șoselei Kiseleff).

Am citit într-un articol din presa prahoveană despre o comparație a modului în care unele țări profită de pe urma capodoperelor arhitecturale, pe când România ignoră cu desăvârșire acest lucru, dovadă și starea în care au ajuns unele construcții de importanță arhitecturală. Și cu ce țară credeți că era făcută comparația? Cu Spania, în mod particular cu orașul Barcelona și construcțiile lui Gaudi, cu geniul unui arhitect definit de modernism. Deși comparația mi se pare forțată, încearcă să scoată în evidență, pe bună dreptate, faptul că România a avut arhitecți de valoare.

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

9 păreri despre “Casa cu farfurii din Sinaia

  1. Cutia postala e o tinichea contemporana. In perioada interbelica nu isi punea nimeni „Letters” la poarta. Ciocanelul de pe usa e tot un kitsch fara valoare – o mana cu inel pe deget ?!? Come on… Ambele nu au nici o legatura cu stilul casei.

    1. Mulțam de atenționare! Pare-se că stilurile arhitecturale ale vremii nu sunt punctul meu forte. Important e că mă străduiesc, partea proastă e că nu îmi iese din moment ce m-am lăsat păcălit de niște kitschuri. 🙂

      1. Casa in sine este foarte frumoasa , dar nu prea bine tinuta totusi caci din cauza faptului ca face parte din Patrimoniul National , lucrarile sunt dificil de realizat ! Inca este bine cum este , caci are un proprietar ! daca nu priviti Cazinoul din Constanta ! Ce tristete ! Preturi un pic cam mari pentru Romania chiar in comparatie cu o camera intr un castel in Occident ! Totusi , in ciuda , aspectului un peu desuet al mobilierului , aceasta casa are mult charme si iti ramane in memorie ! Poate ca Regele Carol al doilea nu venea in aceasta casa din intamplare …Multa istorie totusi !

        1. Am raspuns mai sus …Nu putem considera Casa cu Farfurii ca pe un simplu hotel …Legatura intre aceasta casa si istoria tarii noastre este foarte interesanta …pentru restul cati oameni atatea gusturi…

          1. Până să fie deschisă ca și hotel/pensiune, nu prea era băgată în seamă. Deși pe ici, pe colo s-au strecurat elemente kitsch pentru a suplini lipsa celor originale, încă păstrează un farmec aparte, iar stilul casei nu a fost puternic afectat.

  2. Cea mai mare pacaleala, pretentii de restaurant grecesc dar in cel mai pur mod romanesc!
    Asteptare luuunga pentru mancare, preparate departe de savoarea greceasca iar nota de plata este semnificativa si in plus doar partial tiparita pe bon fiscal, restul este adaugat de mana si deci neinregistrat si neimpozitat. In plus daca trebuie sa imparti plata in mai multe persoane, este imposibil de identificat cine ce a avut si cat are de plata, totul este facut din condei, nimic clar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *