Skip to main content
Turnul Sfatului, Sibiu, weekend break, citybreak

Week-end break la Sibiu

Anul trecut, mai mult ca în orice an, am fost atraşi de România, de marile ei centre istorice și culturale, aşa că, atunci când s-a ivit ocazia, am dat o fugă de week-end până la Sibiu, fosta capitala culturală a României în 2007.

Da, cam târziu aţi putea spune, dar nu cred că aş fi simţit vreo diferenţă, deşi lucruri s-au schimbat cu siguranţă.

În timp ce toată țara se îngrămădea pe litoral de 1 mai, noi am ales să facem un week-end break la Sibiu, cu punțile de rigoare, evident, pentru a ne putea bucura de oraș și împrejurimi așa cum se cuvine.

Inițial am fi vrut să mergem în Cârțișoara, la o pensiune interesantă, amenajată într-o casă tradițională, dar până ne-am hotărât noi camerele fuseseră deja ocupate.

În fine, după câteva ore serioase de condus pe drumul București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu, cu pauza inevitabilă pe Dealul Negru pentru celebrii mici și încă una pentru admirat Valea Oltului, am ajuns în fosta capitală culturală a României.

 photo Sibiu 1_zpskieg3wfi.jpg

 photo Sibiu-2014 1_zpsrwrvp8tb.jpg

Ne-am cazat la pensiunea La Rezidenza, la 15-20 de minute de mers pe jos până în centrul vechi al Sibiului. Am fost super mulțumiți de curățenie, serviciile ofertite și zona liniștită.

Prima oprire în Sibiu, după ce ne-am cazat, a fost la restaurantul Hermania, unde am gustat mâncăruri fiecare după cum a poftit, unii au rămas pe stilul clasic, alții au încercat specialități locale, cu garnitură de Butterspätzle, dar și clasica untură pe pâine cu ceapă verde, toate udate din belșug cu bere la draught. 🙂

Restaurant Hermania
Strada Filarmonicii 2
Sibiu
România

N-am putut să ne bucurăm așa cum se cuvine de Piața Mare, întrucât la momentul vizitei noastre se desfășura acolo un târg dedicat grădinăritului. Cu toate acestea, așa cum un grădinar se bine-dispune printre plantele sale, și noi ne-am întreținut buna-dispoziție cu o plimbare de seară prin centrul vechi al Sibiului.

 photo Sibiu-2014 8_zps2yr3nm2v.jpg

 photo Sibiu-2014 51_zpsn8n2h8bm.jpg

 photo Sibiu-2014 2_zpscm5kfi1w.jpg

 photo Sibiu-2014 52_zpse3hippvb.jpg

În prezent, în Piața Mare se organizează evenimente comerciale, culturale sau expoziții, în trecu piața văzând evenimente similare ale vechilor negustori din Sibiu, dar și execuții, Johann Sachs von Harteneck, comite al sașilor în perioada 1691-1703, fiind executat aici în 1703. În secolul al XV-lea, subteranele Pieței Mari adăposteau depozite de cereale.

Cum lumea fremăta printre utilaje de grădinărit și standuri cu plante ornamentale, neputând surprinde cum se cuvine „ochii”, lucarnele, de pe acoperișurile clădirilor ce străjuiesc Piața Mare, adică cu tot cu clădiri, ne-am strecurat pe lângă Muzeul Brukenthal și am ajuns în Piața Mică.

Înainte de a continua, vreau să menționez faptul că în Piața Mare există o clădire ce poartă numele Casa Haller, după personalitatea ce a locuit aici în timpul secolului al XVI-lea, Petrus Haller, primar al Sibiului la jumătatea secolului al XVI și Comite al Națiunii Săsești după jumătatea aceluiași secol. Este una din casele construite în piatră, cu acoperiș cu lucarne, și fresce pe pereți.

 photo Sibiu-2014 49_zpshzyz6gev.jpg

 photo Sibiu-2014 50_zpsvoogrjuw.jpg

Cum eu, unul, sunt amator de panorame de la înălțime, am decis să urcăm în Turnul Sfatului, unde, la primele sale etaje, puteau fi văzute expuse picturi și machete ale Sibiului. Turnul este o construcție de secol XIII, ale cărui etaje superioare s-au prăbușit spre sfârșitul secolului al XVI. La început de secol XIX, acoperișul piramdal a fost demolat și s-a construit cupola actuală.

 photo Sibiu-2014 17_zpsupc5gr43.jpg

 photo Sibiu-2014 9_zpszkil1s5e.jpg

De-a lungul timpului, rolul turnului a fost acela de apărare, de observare a incendiilor, de arest temporar sau platformă de observare (etaj 7). La etajul 6 al turnului se află mecanismul ceasului.

 photo Sibiu-2014 12_zpswlezehxo.jpg

Din turn se pot vedea atât Piața Mare și clădirile care o străjuiesc, cât și Piața Mică cu Catedrala Evanghelică CA Sfânta Maria (sau Biserica Evanghelică, pe scurt), Podul Minciunilor și Muzeul de Etnografie Săsească (Sala Măcelarilor).

Biserica Evanghelică în forma ei actuală a fost construită pe o bazilică romanică din secolul al XII-lea, și este una dintre cele mai mari biserici în stil gotic din Transilvania, ocupând locul 3 ca lungime după Biserica Neagră din Brașov și Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia. Acoperișul este încadrat de patru turnulețe pe colțuri, ceea ce înseamnă că orașul era scaun de judecată.

 photo Sibiu-2014 11_zpsgznlzvpb.jpg

 photo Sibiu-2014 27_zpswxdh1spj.jpg

 photo Sibiu-2014 32_zpsuafil3pi.jpg

La dreapta Bisericii Evanghelice, actualul Pod al Minciunilor nu mai scârție cum se întâmpla la jumătatea secolului XIX, când amorezii își făceau promisiuni deșarte, dar a rămas unul din simbolurile Sibiului. Inițial un tunel curbat, acoperit de bârne din lemn, a fost înlocuit în anul 1859 cu un pod de fontă turnat la Friedrichs-Hütte (Cuptoarele Friedrich) din Laubach (landul Hessa). Noul pod are arcade și parapeți de fier forjat cu decorațiuni vegetale și radiale în stil neo-gotic.

 photo Sibiu-2014 10_zpsu4svjqdn.jpg

 photo Sibiu-2014 18_zpsxrknkvih.jpg

 photo Sibiu-2014 22_zps7kxiawa2.jpg

 photo Sibiu-2014 20_zpsobt9h2f3.jpg

A fost al treilea pod din fontă de pe teritoriul României, primul pod fiind turnat în județul Timiș, iar al doilea în Lugoj, acesta din urmă prăbușindu-se sub greutatea unei cirezi de bivoli. Cât despre numele de Podul Minciunilor, este o denaturare a denumirii sale inițiale, Liegenbrücke, adică Podul Culcat, în Lügenbrücke, Podul Minciunilor, denumire în jurul căreia s-au țesut multe legende.

După ce ne-am mințit frumos pe pod, am luat-o spre Turnul Scărilor, prin Piața Albert Huet, apoi am coborât pe Scările Sag, cale de acces către Orașul de Jos, ce datează din secolul al XIV-lea, către Pasajul Scărilor, parte din a treia centură de fortificații a Orașului de Sus. Arcadele de cărămidă unesc și azi zidurile cetății din jurul Bisericii Evanghelice. Turnul Scărilor este singurul turn de poartă ce se mai păstrează din prima centură de fortificații a orașului și este considerat a fi cea mai veche construcție din oraș, datat ca fiind construit la sfârșitul secolului al XII-lea, începutul secolului al XIII-lea.

 photo Sibiu-2014 31_zpsvkq2r8ek.jpg

 photo Sibiu-2014 26_zpsieelfzj3.jpg

 photo Sibiu-2014 30_zps9si5gcko.jpg

 photo Sibiu 11_zpsicdejkjo.jpg

Într-una din zilele șederii noastre în Sibiu, am luat prânzul la Butoiul de Aur, un restaurant amenajat în Casa Calfelor, unde începând din anul 2012, sunt găzduite calfele călătoare. Nu știu cum s-a simțit Mihai Viteazul după bătălia de la Șelimbăr în acest han, zice lumea că nu e exclus să fi trecut pe aici, dar pe mine florile decorative din plastic m-au scos din istorie. N-am ce să vă povestesc de bucatele ce le-am servit, dar pot să vă spun că servirea a fost relativ O.K.

 photo Sibiu 8_zpsxet8j9l3.jpg

Restaurantul Butoiul de Aur
FN, Pasajul Scărilor
Sibiu 550191
România

Revenind la plimbarea noastră din prima zi, am luat-o agale pe strada cu care se continuă Pasajul Scărilor și ne-am oprit într-un pub să ne potolim setea cu bere, în Just Beer, unde aveau de toate mai puțin berea din meniu.

 photo Sibiu-2014 56_zpsov2nddhe.jpg

 photo Sibiu-2014 34_zps5chmjbep.jpg

 photo Sibiu-2014 36_zps0zx0vfoh.jpg

 photo Sibiu-2014 35_zpsreilho8n.jpg

Just Beer Pub
Strada Bastionului 3
Sibiu

Ne-am mulțumit cu clasicele beri premium românești, după care ne-am pornit spre Parcul Astra, doar nu era să îl ratăm pe Badea Cârțan Gheorghe. Spiritul românesc dăinuie și în săsime, asta pentru că el era țăran sibian, un autodidact care a militat pentru independența românilor din Transilvania. Bustul său a fost confecționat în 1974 din bronz, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel. Bustul lui Badea Cârțan împarte aleea din Parcul Astra cu cel al lui George Bariț (Gheorghe Bariț), istoric și publicist român care a pus bazele presei românești în Transilvania. De cealaltă parte a aleei, cariatidele de la intrarea în Muzeul Asociațiunii veghează asupra acestor simboluri ale românismului.

 photo Sibiu-2014 37_zpsokogp4di.jpg

 photo Sibiu-2014 38_zpsp7sdg3fo.jpg

 photo Sibiu-2014 42_zps6uhjxb4t.jpg

 photo Sibiu-2014 41_zpsvgwjjccj.jpg

Cum ne puteam termina turul de Sibiu dacă nu cu o plimbare pe Strada Nicolae Bălcescu pentru a închide bucla istorică? Iar la final de zi ne-am delectat cu o înghețată și un concert stradal oferit de tineri muzicieni, pentru a sfârși undeva pe Strada Cetății, în apropierea Turnului Gros.

 photo Sibiu-2014 44_zpse9ivdfps.jpg

 photo Sibiu 4_zpsdriekl05.jpg

Într-o altă zi a scurtei noastre vacanțe, am dat o fugă la Muzeul Locomotivelor cu Aburi din Sibiu, muzeul inaugurat în anul 1994, unde sunt expuse 35 de locomotive cu aburi, 2 pluguri cu aburi și 2 macarale cu aburi fabricate între anii 188501958 la uzinele Domeniilor Reșița, Henschel, Uzinele 23 August București, BMAG – Schawartzkopff Berlin, Viena Neustadt, Florisdorf Viena, MAV Budapesta, Orestein Koppel Berlin, Societatea Franco-Belgiană Croyere, August Borsig Wien, Hannoversche Linden, Balwin, Skoda Plzen, Machinenbauanastalt F. Schichau, Uzinelor Malaxa din București, Chrzanow Polonia, Krupp – Germania, Ardelt Eberswald și VGBH S. Siclim Suedia. Cei pasionați de fenomenul steampunk vor fi super încântați de alegere, mașinăriile ce pufăiau abur cu decenii în urmă, transpunându-i automat într-o lume SF a trecutului industrial.

 photo Sibiu-2014 58_zpsobgwmjx3.jpg

La muzeu se ajunge foarte ușor din Piața Mare, doar urmați strada Avram Iancu până la gară, iar de acolo traversați calea ferată pe pasarela de pe Bulevardul Corneliu Coposu și intrați pe Strada Dorobanților.

Muzeul Locomotivelor cu Aburi
Depoul de Locomotive SIBIU
Strada Dorobanților 22
Sibiu

 photo Sibiu 15_zpsfila4ohb.jpg

 photo Sibiu 14_zps4w7m2keu.jpg

 photo Sibiu 19_zps5gcxkpn7.jpg

 photo Sibiu 18_zpsyrqmyya7.jpg

Accesul în cadrul muzeului în aer liber e gratuit, dar se face sub semnătură, asta din cauza câinilor ce își au căminul pe acolo și din cauza comportamentului turiștilor care au tendința de a se urca pe instalații, expunându-se la accidente, lucru pe care l-am făcut și noi, de altfel. Cum să nu faci asta, când copilul din tinde se trezește transpus în spațiul acela atemporal în care totul e posibil?

După vizita la muzeu se cerea, evident, o pauză de bere, de data asta dând de un pub unde aveau majoritatea berilor listate în meniu, St. Andrew’s  Scottish Pub.

St. Andrew’s  Scottish Pub
Strada Avram Iancu 11
Sibiu

Am încercat atât beri bavareze, cât și beri englezești, la sticlă sau la draught, pe terasa de afară, pe marginea străzii, și ne-am bucurat de aerul rece al unei după-amieze de început de mai.

Cu siguranță ne-au scăpat lucruri interesante de văzut și de făcut, dar întotdeauna trebuie să mai lăsăm loc și pentru altădată., cert e că, în ziua de 1 mai, am dat o fugă până în Alba Iulia să vizităm Cetatea Alba Carolina, iar înainte de asta am petrecut vreo câteva ore prin Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului.

Aș mai dori să adaug, în spiritul ideii în jurul căreia a fost construit brandul „călătorul digital”, că în majoritatea obiectivelor turistice ce presupun vizite interioare se pot consulta informații specifice de pe info-chioșcuri, iar în exterior scanând codurile QR de pe plăcuțele ce semnalizează obiectivele. De asemenea, aplicația Sibiu City App vă poate ajuta cu informații despre o grămadă de activități pentru petrecerea timpului liber.

Pe voi ce v-a atras cel mai mult în Sibiu și ce alte excursii ați făcut prin împrejurimi?

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

3 păreri despre “Week-end break la Sibiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *