Skip to main content

Cetăţi dobrogene: (L)Ibida

Acest post este parte a campaniei Scrie România, ediția a 2a, o serie de posturi dedicate promovării României din punct de vedere turistic, promovare bazată pe evenimente trăite pe viu de bloggeri pasionați de călătorii.

Sâmbătăt, dis-de-dimineaţă, am plecat din Constanţa, din Piaţa Ovidiu, într-un maraton dobrogean pe la cetăţi împreună cu Mihai şi Răzvan. Prima oprire a fost la cetatea romano-bizantină (L)Ibida, drumul până aici (dinspre Constanţa) prezentându-se în stare bună, tăind păduri şi şerpuind pe câteva coline, apoi, spre final, cotind spre stânga, spre satul Slava Rusă (fostă Cazil-esera, în turcă oraşul florilor), pe a cărui vatră se găsesc ruinele cetăţii mai sus amintite. Indicatorul ce arată direcţia de mers spre cetate nu este cel tipic monumentelor şi obiectivelor turistice (pictogramă specifică, fond maro şi scris alb) ci, mai degrabă, unul rutier (fond albastru cu contur şi scris alb), şi asta pentru că, probabil, cetatea nu este considerată încă obiectiv turistic ci şantier arheologic, unul dintre cele mai mari din ţară.

Cetatea Romană (L)Ibida

De cetatea (L)Ibida am aflat iniţial de pe blogul lui Bobby Voicu, la momentul în care se ocupa de Proiect4, şi nu credeam că o să mă aventurez în această zonă foarte curând. Şi uite-mă, în 2011, fiind atent la hârtoapele de pe drumul ce duce la şantierul arheologic, unde se încearcă scoaterea la lumină a rămăşiţelor cetăţii. În interiorul zidurilor, ea se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare. Ca să vă faceţi o idee, pe o suprafaţă de 2 ori şi jumătate mai mare decât cea a complexului Tropaeum Traiani de la Adamclisi.

Ansamblul cetăţii ce se întindea pe valea Slavei (una din puţinele cetăţi străbătute de un râu) şi pe dealul Harada era un sistem defensiv ce cuprindea cetatea propriu-zisă, fortificaţia anexă de refugiu şi fortul de observaţie. Conform datelor adunate din inscripţiile de pe obiectele găsite la faţa locului de-a lungul săpăturilor arheologice, centura fortificată este datată spre sfârşitul secolului III şi începutul sec. IV după Hristos. Printre indiciile ce încadrează momentul ridicării cetăţii în acea perioadă se numără şi o basilică paleocreştineă cu trei nave şi trei abside, cu coloane şi capiteluri din marmură si paviment din mozaic policrom.

Pentru a nu vă plictisi, nu am să stau să fac acum o incursiune în istoria cetăţii, dar ţin să menţionez faptul că cetatea a fost descoperită de Vasile Pârvan, cel care a pus bazele Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa şi a luat parte la identificarea cetăţii Tomis. De altfel, pentru a o putea plasa în timp, în diferite etape ale existenţei sale, merită amintit faptul că existenţa cetăţii este strâns legată de numele împăratului Constantin cel Mare, iar după distrugeri repetate a cunoscut un avânt în timpul împăratului Iustinian, iar ultimele dovezi de locuire a cetăţii datează de la începutul secolului al VII-le, din timpul împăratului Heraclius.

Libida, Slava Rusă Libida, Slava Rusă

Din câte îmi dau eu seama, noi ne-am plimbat pe zidurile de fortificaţie de pe dealul ce e posibil să găzduiască un mic fort de apărare şi la baza acestuia, încercând să găsim nu ştiu ce altar recent descoperit despre care Mihai citise cu o seară în urmă. Succes … 0!

Libida, Slava Rusă Libida, Slava Rusă

Nu o să găsiţi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor, drept pentru care detalii despre cetate puteţi urmări în documentarul de mai jos, un documentar realizat de Cristian Cealera:

Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos:

Pe parcursul excursiei în Dobrogea, cazarea și transportul au fost asigurate de Răzvan Radu, administratorul rețelei Cazare Constanta Mamaia.

~ ~ ~

Informaţii Utile

Cetatea romano-bizantină (L)Ibida

Slava Rusă, com. Slava Cercheză
Judeţul Tulcea
România
Cod sit: 161277.01
Responsabil ştiinţific al şantierului: Dr. Mihaela Iacob

Muzeul de Istorie şi Arheologie Tulcea

Parcul Monumentul Independenţei
Str.  Gloriei, Nr. 1
Tulcea, 820017
Judeţul Tulcea
România
Tel.: 0240 513 626

Petruș Lungu

În ultimii ani m-am plimbat ceva prin țară și prin afară, iar mai nou am înclinații spre cicloturism. De asemenea, practic la nivel de amator snowbording-ul și kiting-ul și încă mai fac față unor ture moderate de trekking. :)

4 păreri despre “Cetăţi dobrogene: (L)Ibida

  1. Pingback: Server cartografic pentru patrimoniul cultural naţional
  2. Pingback: România văzută de pe blog, Twitter și Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *